Oscar Academy Awards 2010

Cu mare nerabdare si cu cea mai mare satisfactie am urmarit seara decernarii Premiilor Oscar, eveniment cunoscut de noi toti din frageda tinerete, dar care, in fiecare an, mi se parea insuficient de putin transmisa la televizor. Totul se rezuma la cateva imagini preluate de la posturile de televiziune straine, cateva fraze cu lista castigatorilor, apoi asteptam luni de zile sa vedem la cinematograf Marele Film premiat. Pana cand,

in ciuda transformarilor radicale din viata noastra sociala de dupa revolutie, sa nu avem parte nici de acest lucru, in micul meu orasel natal, sa dispara Intreprinderea Cinematografica intr-un moment paradoxal, in care spiritele culturale isi castigasera mult ravnita libertate.

Dar, cum viata mi-a rezervat atatea surprize, iata-ma dupa ani si ani rezident in tara filmelor americane, o tara mare cat un continent, care traieste dintr-o productie industriala minimala, dar cu indiscutabila suprematie in productia cinematografica. Aceasta tara, care a dus atatea razboaie de-a lungul timpului, dar niciodata pe propriul teritoriu, a reusit sa-si mentina pacea vietii interne traindu-si cu nonsalanta si eleganta serile festive, chiar si atunci cand restul lumii era zbuciumata de razboi. 

Am avut, prin urmare, ocazia sa vad deja de doua ori decernarea Premiilor Oscar in intregime si sa traiesc surpriza in transmisiune directa.

“Oscar Night” a devenit in timp spectacol in sine. Premiile Academiei Americane de Arta Cinematografica din California au fost decernate pentru prima data in anul 1929, fiind cele mai varstnice, binecunoscute, prestigioase si ravnite premii acordate vreodata. In anul 1941, cand Europa era macinata de cel de-al doilea razboi mondial Academia Americana de Film introduce “sistemul plicului inchis” marcand primul an al secretului numelui castigator. “The Envelope, Please” devine fraza de reper a serii “And The Oscar go to…” a ramas timp de mai bine de 80 de ani fraza familiara a ceremoniei.

De la an la an, seara a devenit din ce in ce mai festiva ajungand la ora actuala la o manifestare record de 5 ore depasind ca fast, stralucire si rating orice alta ceremonie asemanatoare.

Prima ora a serii a fost dominata de emisiunea “Oscar Special” a Barbarei Walters, reporterul, care in ultimii 30 de ani a luat interviuri a mai mult de 90 de actori si regizori nominalizati la Marele Premiu. Desi ajunsa la o varsta respectabila, a parcurs fiecare stat american deplasandu-se la domiciliul, casa de vacanta de vara sau iarna, locul de filmare a nominalizatului, pentru a purta o discutie, a pune intrebari si a ne dezvalui cat mai multe despre viata si gandurile vedetelor, destainuiri si chiar secrete nepretuite din istoria filmului american. Insasi Barbara Walters este o figura proeminenta a serii Oscar.

A doua ora a fost consacrata Covorului Rosu. Curiozitate nemasurata si comentarii pe masura. Ce alta modalitate mai eleganta se putea gasi pentru etalarea superbelor tinute, bijuterii, coafuri si accesorii si desigur, pentru reclama marilor case de moda, designeri si stilisti. O aparitie scumpa numai pentru o seara, dar numele celui care poarta tinuta combinata cu marca designerului fac o reclama pentru un an de castiguri. Si uite asa, vedete americane si case de moda europene isi disputa suprematia pe Covorul Rosu. Amanda Seyfrie intr-o rochie Armani, Penelope Cruz in Versace, Zoe Saldana (Avatar) in Givenchy, Sarah Jessica Parker in Chanel Couture, Cameron Diaz in Oscar de la Renta, Carey Mulligan in Prada, Julianne Moore in Calvin Klein, la care se adauga stilistii in coafura, cosmetica, machiaj, imposibil de retinut toti, dar a caror munca fac ca totul sa straluceasca in seara Oscar. Pentru ca apoi, in zilele urmatoare comentariile sa fie legate de subiecte precum “cea mai frumoasa tinuta”, “cea mai scumpa bijuterie”, “cea mai nepotrivita combinatie”, “cel mai frumos machiaj”, “cea mai frumoasa coafura”, “perechea potrivita/nepotrivita”,  samd.

                                                                                       

                                                

Cea de-a treia ora, punctul culminant si mult asteptat al serii a deschis “the Road to the Oscars”, adica decernarea premiilor:

-       Cel mai bun actor in rol secundar – Christoph Waltz in Inglorious Basterds, binemeritat, pentru ca a facut un rol de zile mari;

-       Cea mai buna actrita in rol secundar – Mo’Nique in Precious; nu e preferata mea, insa a jucat foarte bine si e de apreciat faptul ca, americanii nu si-au ascuns niciodata fata adevarata, au aratat viata asa cum este ea in suburbii cu violente, saracie, mizerie, droguri, jafuri si crime;

-       Cel mai bun machiaj – filmul Star Trek; binemeritat;

-       Cel mai bun film de animatie – filmul Up; nostim de la un capat la altul;

-       Cea mai originala partitura muzicala – filmul Up; binemeritat;

-   

-       Cele mai bune costume – filmul The Young Victoria; binemeritat.

La partea tehnica:

-       Cele mai bune efecte vizuale – filmul Avatar; fara indoiala;

-       Cele mai frumoase decoruri – filmul Avatar; fara indoiala;

-       Cea mai buna imagine – filmul Avatar; fara indoiala.

 

Marile Premii:

-       Cel mai bun actor in rol principal – Jeff Bridges in Crazy Heart;

-       Cea mai buna actrita in rol principal – Sandra Bullock in The Blind Side; fara indoiala;

-       Cel mai bun film… “And the Oscar go to”… spre surprinderea mea, The Hurt Locker, regia Kathryn Bigelow.

Si, uite, asa, vine o vreme pentru fiecare. Daca in anul 2002 Halle Berry a fost prima actrita de culoare, care a castigat vreodata un Oscar pentru Cea mai buna actrita, anul acesta a sosit momentul ca pentru prima data in istoria Premiilor Academiei un regizor-femeie sa castige un Oscar.

                                    

Nu contest aprecierile Academiei Americane de Film, Kathryn Bigelow isi merita locul alaturi de marii regizori din istoria filmului. Anul acesta a deschis o pagina castigand acest Oscar si cu siguranta, a deschis drumul si altor femei. Filmul este un omagiu adus tuturor soldatilor inrolati in armata americana, care zi de zi prin sacrificiul lor fac ca viata concetatenilor lor sa decurga pasnic in teritoriu si fac posibila asemenea manifestari stralucitoare, precum spectacolul decernarii Premiilor Oscar.

James Cameron, regizorul filmului Avatar, (printre multe altele si Titanic) isi facuse o adevarata rutina in a duce Oscarul acasa. Insa, ma asteptam sa castige si de data aceasta Marele Premiu pentru ultima realizare, Avatar. Filmul a depasit granitele obisnuitului, este mai mult decat un film, este o creatie multidisciplinara in contextul ultimelor noutati tehnologice si informatice in domeniu.

In contextul unei crize economice globale, anul 2009 a fost unul deosebit de bogat in productii reusite si implicit in venituri, de aceea va ramane de referinta in istoria cinematografiei. Desi, anul acesta au “pierdut” competitia pentru Oscar, raman de neuitat prezente precum Meryl Streep si Stanley Tucci in Julie & Julia, Meryl Streep, Steve Martin si Alec Baldwin in It’s Complicated, Sandra Bullock in The Proposal, George Clooney in Up in The Air, Robert de Niro si Drew Barrymore  in Everybody’s fine sau filmele de animatie pline de haz precum Ice Age 3, G-Force, Fantastic Mr. Fox. Daca vi se ofera ocazia, nu stati pe ganduri.  

In infruntarea The Hurt Locker vs Avatar pentru povestea frumoasa de dragoste, pentru eforturile de supravietuire ale unei comunitati de orice fel ar fi ea, pentru frumoasele calatorii pe o planeta de vis, pentru triumful vietii atata timp cat mai exista o celula vie, pentru insufletirea justificata, cu care isi apara oricine propriul teritoriu in fata unei invazii straine, my Oscar go to Avatar.

Pentru multa vreme de acum inainte acesta se va afla pe lista mea de filme favorite.

Pull the curtain!... Turn the light off!... Let’s watch the movie!